Sari la conținut

Avocat succesiuni Cluj: când moștenirea ajunge în instanță

Actualizat 11 noiembrie 2026 · Avocați Cluj · 5 min de citit

Avocat succesiuni Cluj: când moștenirea ajunge în instanță
Pe această pagină

Când moștenitorii nu se înțeleg asupra calității de moștenitor, a bunurilor sau a cotelor, notarul poate suspenda procedura succesorală și îi îndrumă spre instanță. Procesul se judecă de judecătoria ultimului domiciliu al defunctului; dacă acesta a locuit în Cluj-Napoca, de regulă Judecătoria Cluj-Napoca. Un avocat pentru succesiuni din Cluj sau din altă parte a țării vă poate reprezenta acolo, iar termenele de mai jos contează de la prima zi.

De la notar la instanță

Dezbaterea succesiunii începe, de obicei, la notarul public, care eliberează certificatul de moștenitor (art. 1.132 din Codul civil). Potrivit art. 109 din Legea nr. 36/1995, procedura succesorală se poate suspenda, printre altele, când succesibilii își contestă unii altora calitatea ori nu se înțeleg asupra masei succesorale și a drepturilor fiecăruia, sau când cineva dovedește că s-a adresat instanței. În acest caz, notarul stabilește prin încheiere masa succesorală, bunurile contestate și motivele neînțelegerii. După hotărârea definitivă, certificatul de moștenitor se eliberează pe baza ei.

Cererile în materie de moștenire sunt de competența judecătoriei, indiferent de valoare (art. 94 pct. 1 lit. j^1) din Codul de procedură civilă), iar până la ieșirea din indiviziune se judecă exclusiv de instanța ultimului domiciliu al defunctului (art. 118). Pentru celelalte judecătorii din județ, vedeți ghidul instanțelor din Cluj.

Termenul de opțiune succesorală: un an

Dreptul de a accepta sau de a renunța la moștenire se exercită în un an de la deschiderea moștenirii, adică de la deces (art. 1.103). Termenul curge de la o dată ulterioară în câteva situații prevăzute de lege, de exemplu când testamentul este descoperit mai târziu sau când moștenitorul a aflat ulterior de legătura de rudenie care îi dă dreptul la moștenire.

Cine cunoștea deschiderea moștenirii și calitatea sa de succesibil, dar nu a acceptat și nici nu a renunțat în acest termen, este prezumat că a renunțat, până la proba contrară (art. 1.112). Acceptarea poate fi și tacită, prin acte care arată că v-ați comportat ca moștenitor, cum ar fi vânzarea unui bun din moștenire (art. 1.110). Actele de simplă conservare sau administrare provizorie nu înseamnă acceptare. Renunțarea se face numai în formă autentică, la orice notar public (art. 1.120).

Rezerva succesorală: partea care nu vă poate fi luată

Soțul supraviețuitor, descendenții (copiii, nepoții) și ascendenții privilegiați (părinții) sunt moștenitori rezervatari (art. 1.087). Rezerva fiecăruia este jumătate din cota pe care ar fi primit-o ca moștenitor legal dacă nu existau testamente sau donații (art. 1.088). Restul, numit cotitate disponibilă, poate fi lăsat oricui.

Exemplu: dacă un copil ar fi primit, prin lege, jumătate din moștenire, rezerva lui este un sfert din moștenire, chiar dacă testamentul îl lasă pe dinafară.

Pentru calcul se adună valoarea bunurilor rămase, se scad datoriile și se adaugă, numai pentru calcul, valoarea donațiilor făcute în timpul vieții (art. 1.091). Liberalitățile care încalcă rezerva se reduc la cerere – „acțiunea în reducțiune”. Ea poate fi cerută numai de moștenitorii rezervatari, de succesorii lor și de creditorii lor chirografari (art. 1.093) și se prescrie în 3 ani de la deschiderea moștenirii sau de la data la care rezervatarii au pierdut posesia bunurilor; dacă nu au știut de donație, termenul curge de când au aflat de ea și de caracterul ei excesiv (art. 1.095).

Petiția de ereditate

Dacă altcineva se prezintă drept moștenitor și deține bunurile din moștenire, moștenitorul cu vocație universală sau cu titlu universal poate cere oricând recunoașterea calității sale de moștenitor împotriva acelei persoane (art. 1.130). Este calea potrivită, de exemplu, când un frate a obținut certificatul de moștenitor fără ca ceilalți să fie chemați. Cei vătămați prin eliberarea certificatului de moștenitor pot cere instanței și constatarea sau declararea nulității lui (art. 1.134).

Ieșirea din indiviziune (partajul succesoral)

Nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune; moștenitorul poate cere oricând împărțirea, chiar dacă există convenții sau clauze testamentare contrare (art. 1.143). Dacă toți moștenitorii sunt prezenți și au capacitate deplină, partajul se poate face prin bună învoială; când în moștenire există imobile, convenția trebuie încheiată în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute (art. 1.144). Altfel, partajul se face în instanță: aceasta stabilește bunurile, cotele, datoriile moștenirii și creanțele dintre moștenitori, apoi formează loturile (art. 984–985 din Codul de procedură civilă).

Taxa de timbru în procesele de moștenire

  • partajul, reducțiunea liberalităților și raportul donațiilor: jumătate din taxa calculată după scara din art. 3 alin. (1) din OUG nr. 80/2013, la valoarea arătată de lege; dacă se cer în aceeași acțiune, se plătește o singură taxă, la valoarea cea mai mare (art. 5);
  • stabilirea calității de moștenitor și a cotei: 50 lei pentru fiecare moștenitor (art. 5 alin. (3)).

Întrebări frecvente

Am aflat de deces după mai mult de un an. Am pierdut moștenirea?

Nu neapărat. Prezumția de renunțare privește pe cel care cunoștea deschiderea moștenirii și calitatea sa de succesibil (art. 1.112), iar art. 1.103 alin. (3) trimite la regulile de suspendare și repunere în termen. Situația trebuie analizată pe acte și date concrete.

Părintele meu a lăsat totul prin testament altcuiva. Ce pot face?

Ca descendent sunteți moștenitor rezervatar și puteți cere reducțiunea liberalităților care vă încalcă rezerva, în termenul de 3 ani prevăzut de art. 1.095.

Cât timp pot cere împărțirea moștenirii?

Oricând. Ieșirea din indiviziune nu este limitată în timp (art. 1.143 și art. 669 din Codul civil).

Unde se judecă dacă defunctul a locuit în Cluj, iar eu locuiesc în altă țară?

Până la ieșirea din indiviziune, cererile privind moștenirea se judecă exclusiv de instanța ultimului domiciliu al defunctului (art. 118 din Codul de procedură civilă), deci în județul Cluj. Puteți fi reprezentat de avocat.

Sprijin juridic

Avocații Darie, Manea & Asociații pot analiza actele (certificate, testamente, contracte de donație, extrase de carte funciară) și pot reprezenta moștenitorii în instanțele din toată țara. Dacă moștenirea include și bunurile comune ale soților, vedeți și articolul despre partaj.

Dacă aveți o situație concretă, ne puteți scrie prin pagina de contact. Avocații Darie, Manea & Asociații (București, Baroul București) pot reprezenta clienți în instanțele din toată țara, inclusiv în fața instanțelor din Cluj. Vă rugăm să descrieți pe scurt faptele și termenele pe care le aveți; nu trimiteți la primul contact acte care nu sunt necesare.

Citește și